„Domnul vine la noi în Sfânta Liturghie, aşa cum ne-a făgăduit, şi ni Se dăruieşte nouă şi ni Se dăruieşte ca Taină. Taină a tainelor. 

Prin Sfânta Împărtăşanie primim focul care arde şi curăţă rădăcina din care cresc buruienele păcatului: iubirea pătimaşă de sine concretizată în iubirea de confort psihosomatic şi de slavă deşartă, slavă de oameni. Aici primesc acest foc. Am săvârşit astfel prima parte a conlucrării cu harul: primirea lui cu pregătirea necesară. Acum urmează cea de a doua parte acestei sinergii: curăţirea trupului şi a sufletului meu devenite potir al Trupului şi Sângelui Domnului. De acum mă centrez pe nevoinţa de a curăţa acest potir, ca să devin cu adevărat Templu al Duhului Sfânt. Şi mă nevoiesc astfel, punând în lucrare harul primit, în fiecare secundă a vieţii mele. De acum, fiecare clipă a vieţii mele devine o ocazie, un prilej de a lucra cu harul primit din Sfântul Potir. Voi fi acelaşi, mi se vor întâmpla aceleaşi lucruri, dar le voi trăi altfel. ”