Muntele Athos

Athos01La numai puțini kilometri de aeroportul Makedonia (din Salonic), care este legat de marile rețele aeriene europene se află Halkidiki – o vastă (întinsă) peninsulă (2.900 mp), care îmbină în valori absolute caracteristicile insulare și continentale ale Greciei!
Ceea ce face din Halkidiki cu adevărat specific este linia sa de țărm: formează trei peninsule mai mici, cunoscute ca și “picioare”, cinci sute (500) kilometri de țărm și mai mult de 80 de plaje, scăldate de Marea Egee, din care 47 decorate cu distincția “steag albastru”! În golfuri există insulițe, în timp ce clima – ca urmare a vastei  împărtiri pe orizontală – este moderată, primind influența benefică a mării. Dar ceea ce face ca zona Halkidiki sa fie o destinație turistică completă este faptul că în centrul unui decor maritim, prin excelență, domină spațiul muntos în întregime acoperit de vegetația stufoasă.
Cele trei “picioare” ale peninsulei Halkidiki se numesc (în ordinea de la Vest la Est): Kassandra, Sithonia și Athos.
Partea de est a peninsulei Halkidiki este destinația distinsă de pelerinaj din întreaga lume:  între Muntele Athos, tradiționala Mantemochoria  și Muntele Aristotelian  este singura regiune din Grecia care a dezvoltat elementul religios, care în mod decisiv "formează" stilul de viață și fenomenele  pe întreaga întindere a celui de "al treilea picior" (numit Athos) a peninsulei Halkidiki.
Harta HalkidikiMt.Athos
 
Trăiți o experiență religioasă unică vizitând Sfântul Munte,
care constituie un stat monastic autoguvernat (country in a country) și face automat destinația un pelerinaj – chiar de un rang mondial. Peninsula este un spațiu de frumusețe naturală unică și virgină. Este locuită numai de călugări (2.200 de călugări) și dispune de douăzeci (20) de mănăstiri cu arhitectură bizantină, douăsprezece (12) schituri și opt sute (800) de chilii. În fiecare an aproape un million (1.000.000) de vizitatori admiră leagănul Ortodoxiei, care de peste o mie de ani trăiește cu regulile vieții și a religiozității bizantinilor. 
Athos este un mare muzeu de artă bizantină și metabizantină. Fresce, biblioteci bogate, mozaicuri, valoroase piese de artă mici, vase de liturghie și podoabe de valoare inestimabilă se păstrează la mănăstiri și transformă itinerariul într-o experiență religioasă.
Vedeți mănăstirile din partea vestică si sud-vestică a peninsulei Athos de pe vasele de croazieră CAPTAIN FOTIS & IOANNA al ATHOS SEACRUISES (tel. pentru rezervări 0030 2377071370 și 0030 2377071606), care pornesc de la Ouranoupoli în fiecare zi la 10:30 și la 13:30. Croaziera durează aproximativ 4 ore și în același timp veți auzi ghidarea foarte interesantă și detaliată în toate limbile.
Vizita la Muntele Athos este permisă, conform tipicului statului monastic (“De nepătruns”), numai bărbaților. Ca să vizitați Muntele Athos, trebuie să programați  din timp data exactă a intrării dumneavoastră. Apoi trebuie să contactați Biroul de Pelerini al Sfântului Munte (Egnatias 109-Clădirea Nedelkou-54635 Thessaloniki, T.++30 2310252575, T. ++30 2310222424, e-mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.). Datele care vor fi solicitate sunt: numele de familie și prenumele, numele tatălui, anul nașterii, numărul de bulletin sau de pașaport, data eliberării și autoritatea de eliberare iar după asigurarea permisului dumneavoastră de ședere (diamonitirio), se vor contacta telefonic Sfintele Mănăstiri la alegerea dumneavoastră, pentru șederea dumneavoastră. Trebuie deasemenea să fie contactate telefonic societatea AGIOREITIKES GRAMMES pentru rezervarea biletului dumneavoastră pe vapor  (tel. ++30 2377021041). Numai la 110 vizitatori pe zi (100 Greci și 10 străini) este permis să intre în peninsula sfântă. La data plecării dumneavoastră trebuie să ridicați permisul de acces în Muntele Athos de la Biroul Pelerinilor din Ouranoupoli (este necesară prezentarea buletinului sau a pașaportului și plata sumelor de:  25 euro pentru cetățeni greci, 35 euro pentru străini) iar în continuare nu uitați să ridicați biletul dumneavoastră de vapor, de la biroul firmei AGIOREITIKES GRAMMES. Plecarea de la Ouranoupoli către portul din Dafni are loc în fiecare zi la 09:45. La Dafni vaporul ajunge aproximativ la 12 la prânz. De acolo, cu autobuzul liniei puteți ajunge la Karies, adică la capitala Sf. Munte și în continuare să urmați programul dumneavoastră de drum. O alternativă este să luați de la portul din Dafni vaporul (cu corespondență) către mănăstiri și schiturile din partea sud-vestică a peninsulei.
Acestea sunt: Simonos Petra, Grigoriou, S.M.Dionisiou, S.M.Sf.Pavel și schitul Sf. Anna.  În final, puteți folosi micile autobuze dispuse de către biroul de vehicule din Sf. Munte, cu sediul la Karies (T.++30 2377023266, T.++30 2377023879). Dacă doriți să vizitați direct Sf. Mănăstiri și Schiturile din sud, aveți posibilitatea să plecați de la Ouranoupoli cu cursa matinală (ora 06:30, vaporul “Sf. Anna”), dacă declarați din timp la Biroul Pelerinilor din Thessaloniki, ca să primiți permisul de ședere de la căpitanul vasului. La fel pelerinii cu permis de ședere special (invitație) pot fi găzduiți numai de către mănăstirea care i-a invitat. Intrarea autovehiculelor personale precum și a motocicletelor este interzisă.
În regiunea dinaintea Athos-ului în afara Muntelui Sfânt exista și zeci de alte monumente religioase, care de secole constituie destinații de pelerinaj și atrag în fiecare an mii de credincioși: Pelerinajul Sfânt la Megali Panagia, mănăstirea Evaggelismos tis Theotokou Olimpiados, Mănăstirea Aghios Kosmas o Aitolos din Arnea, Sfânta Mitropolie Sf. Ștefan din Arnea, Bazilica Paleocreștina la kastro din Ierissos, Mănăstirea Zigos din Ouranoupoli, Turnul Bizantin din Gomati, Mitocul Hilandriou Zoodohos Pigi din Ierissos, Pelerinajul de la Panagia Spileotissa din Stageira, Aghios Nicilaos Vounou în zona Stratoni.

Istoria Sfântului Munte
Sfântul Munte este o peninsula cu lungimea de 60 km , o lațime ce variază între 8-12 km și aria totală fiind de 360 km patrati. Muntele Athos, sau Athon, după niște vechi tradiții întunecate ar veni de la Athos, un supranume dat zeului Joe (Jupiter) care avea un templu pe unul din vârfurile Muntelui.
Printre celelalte temple de pe Athos, pe unul din vârfurile cele mai înalte, era zidit templul zeului Apolon, care întrecea pe toate ca mărime, înălțime și artă.
În zilele senine, Idolul se vedea de la Constantinopol și era adorat cu însuflețire. În timpurile vechi Athosul era tot atât de renumit ca și Olimpul, faimosul munte, pe înăltimea căruia sălășluiau zeii mitologiei antice.
De la poalele Athosului și până la cele ale Olimpului se întinde ca o pânză albastră, frumoasa mare Egee, semănată cu o mulțime de insule, a căror legende sunt cunoscute de toate popoarele. Athonul însuși, nu de puține ori a slujit de sălaș zeilor din Olimp.
O legendă spune, că vreme îndelungată a petrecut aici și Junona.
Muntele Athos, pe atunci era locuit de păgâni. Deasupra lui se aflau 5 cetăți: Dion, Olofiscus, Acroaton, Zissus si Cleone. Locuitorii acestor cetăti ca si cei de prin insulele din apropiere, au adus multe jertfe sângeroase zeitătilor de pe munte, si în special lui Apolon cel de pe vârful Athonului.
Lumea dornică să cunoască viitorul venea de prin toate părtile, spre a-l consulta si toti primeau de la dânsul răspunsuri potrivite, dar fireste mincinoase, ca toate răspunsurile oracolelor păgâne.
După poemele lui Homer, pe lângă Atbon, ar fi trecut flota viteazului între viteji, Achile, fiul lui Pele, regele Tesaliei, când împreună cu Agamenon, si înteleptul Ulise, au pornit război împotriva Troiei,— faimoasa cetate ale cărei ruine se văd si astăzi, pe coastele Asiei Mici. Crestinarea Athosului. Păgânii care locuiau Sf. Munte, după o veche traditiune bisericească au primit crestinismul din vremile cele dintâi ale erei crestine, în niste conditiuni cu totul exceptionale,
Se stie că, după înăltarea Mântuitorului la cer si pogorârea Sf. Duh asupra celor 12 Apostoli, printre care erau si sfintele femei mironosite, în frunte cu Sf. Fecioară Maria, urmând poruncii Mântuitorului: „Mergând învătati toate neamurile... si propovăduiti evanghelia la toată zidirea", Sf. apostoli au tras la sorti, care încotro să meargă la propovăduire.
In chipul acesta, s-au orânduit toti, fiecare în câte o parte a lumii. Cât despre Maica Domnului, singur Dumnezeu, după a Sa pronie, i-a rânduit mai înainte soarta, trimitând pe arhanghelul Gavriil, care i-a vestit, ca să meargă la muntele Athos, unde sunt cele mai multe Temple păgâne.
Aceasta s-a îndeplinit întocmai, în următoarele împrejurări: In insula Cipru, fusese rânduit episcop, Lazăr, cel înviat a 4-a zi din morti; hirotonit de către apostolul Varnava, ucenicul Sf. Ap. Pavel.
După un timp, oarecare, Lazăr a fost cuprins de un dor nespus, de a mai vedea, odată înainte de a-si da obstescul sfârsit pe prea Sf. Fecioară; dar stiind bine, că el nu se mai putea duce la Ierusalim, din cauza jidovilor, carel urmăreau, ca să-l ucidă, a scris o epistolă Maicii Domnului, prin care o ruga, cu multă stăruintă si cu adâncă smerenie, ca să vină ea la Cipru, spre a-I împărtăsi blagoslovirea Fiului si Dumnezeului.
Maica Domnului, primind scrisoarea aceasta duioasă, a răspuns Sf. Lazăr, că-i va îndeplini dorinta, numai să-i trimită o corabie în portul Iaffa, ca să o ia. Primind acest răspuns, Sf. Lazăr s-a umplut de o bucurie nespusă si a trimis îndată corabia la port. Maica Domnului o astepta. S-a suit în corabie, însotită fiind de apostolul Ioan feciorelnicul -în grija căruia o lăsase Mântuitorul - si de alti doi apostoli si s-au îndreptat cu corabia, spre insula Cipru.
Vântul însă fiind împotrivă, - după dnmnezeiasca rânduială de sus - se pomeneste după câtăva vreme de călătorie, la limanul lui Climent, din muntele Athos, în dreptul Mânăstirii Ivirilor de azi.
Când s-a apropiat corabia de tărm, s-a întâmplat o minune! Toti idolii din munte au căzut cu fetele la pământ, sfărâmându-se în mii de bucăti; iar idolul Apolon, cel din vârful Athonului răcnind groaznic, fără orânduială, ca niciodată, a strigat; Iesiti noroadelor bărbati si femei, tineri si bătrâni si alergati în grabă, la limanul lui Climent, ca să întâmpinati pe Maica Marelui Impărat si adevăratului Dumnezeu, Iisus Hristos! Si zicând aceste cuvinte, îndată idolul a căzut de pe vârful muntelui, împreună cu diavolul care locuia într-nsul, sfărâmând coama întreagă a muntelui si prăbusindu-se în adâncurile mării.
Norodul, auzind aceasta, s-a înspăimântat foarte si adunându-se la un loc cu mic cu mare s-au pogorât în grabă la limanul lui Climent, unde au întâmpinat pe prea Sf. Născătoare de Dumnezeu si Sf. apostoli care era cu dânsa. Fiind ea pe bordul corabiei, i-au adus cuviincioasa cinstire si căzând i s-au închinat, zicând; „O prea sfântă stăpână, Maică pururea fecioară! Spune-ne luminat cum ai născut pe cel neîncăput?
Cum ai hrănit cu lapte din sânul Tău pe cel ca hrăneste toată făptuirea si cum ai tinut în Sf. Tale brate pe cel ce tine în brate toată zidirea? " Atunci Maica Domnului, cea cu dar dăruită, deschizând gura a dezvăluit norodului aceluia înselat de idoli toate tainele Fiului Său, învătându-i să creadă si să se boteze în numele Lui.
Si asa a crezut tot norodul si s-a botezat de la mic la mare, aducând multumire Maicii Prea Curate.
Maica Domnului le-a mai spus următoarele cuvinte: „O fii luminati, ascultati. Acest loc a fost sortit mie de către Fiul si Dumnezeul meu. Voi însă, nu veti mai rămâne mult aici, pentru că pe muntele acesta voi trimite bărbati din toată lumea, ca să vietuiască în curătie, după chipul îngerilor.
După aceasta, maica cea prea curată s-a suit în corabie, împreună cu cei doi ucenici care o însoteau, si dând ultimele povete norodului, binecuvântându-l, a plecat spre insula Cipru.
Sf. Lazăr, după multă asteptare, zărind corabia apropiindu-se, mult s-a înveselit, vărsând lacrimi de bucurie. Si sosind corabia, Maica Domnului a povestit Sf. Lazăr cum a fost rânduită să meargă la muntele Athos, unde a adus pe tot norodul la credinta cea adevărată.
Sf. Lazăr s-a bucurat mult, si luând blagostovenia cea mult dorită, corabia cu Maica Domnului s-a îndepărtat de la tărm, pornind spre Iaffa si apoi spre Ierusalim. Nu se stie sigur când au venit primii monahi pe muntele Athos. Se bănuieste însă că ar fi venit chiar din timpul Sf. Apostol si Evanghelist Ioan (101 după Hr.), care însotise pe Sf. Fecioară în călătoria Sa spre Athos.
Această versiune voieste să ne spună că, chiar din timpurile vechi ale erei crestine, au debarcat aici sihastri din Asia mică, poate si din Efes, patria Sf. Evanghelist Ioan, unde viata singuratică, contemplativă, începuse a se manifesta de timpuriu.
Desigur însă, că viata călugărească de aici a luat fiintă mai întâi sub forma de sihăstrii si de schituri. Pe vremea împăratului Teodosie I (+395) si a sotiei sale Pulheria, existau câteva Mânăstiri, care însă au fost pustiite de barbarii năvălitori. Către sfârsitul secolului al VIII-lea, venind de la Roma, Petru Athonitul, din porunca Maicii Domnului, care i s-a aratat în vis, a găsit muntele pustiu. De aceea a trebuit să-si caute adăpost într-o pesteră întunecoasă, plină de târâtoare otrăvitoare, pe care numai cu rugăciunea le-a alungat. Hrana sa, la început, a fost din ierburi care cresteau în preajma pesterii, iar mai în urmă s-a învrednicit de hrană cerească pe care i-o aducea îngerul Slavei, o dată la patruzeci de zile.
In a doua jumătate a sec. IX (867) vine si se asează la Athos, pustnicul Ioan Colibasul vestit prin sfintenia vietii sale. Pilda lui fu urmată de altii, asa că în scurt timp înăltimile muntelui au fost populate cu sihastrii si monahii, râvnitori după viata îngerească, post si rugăciune de zi si de noapte, în linistea profundă a muntelui.
Vasile Macedon, împăratul bizantului (867-886) ascultând rugămintea sihastrului Ioan Colibasul, îi dărui lui si urmasilor săi acest munte, care de acum înainte începe a se numi Sf. MUNTE. Privilegiul acesta al lui Vasile Macedon, îl întări si împăratul Leon Inteleptul. Pe lângă sihastrii, mai veniră apoi si chinovitii, care începură să zidească mânăstiri.
Ca organizator al Sf. munte este considerat Atanasie din Trapezunda, care împreună cu alti râvnitori de viată monahicească, întemeie marea mânăstire Lavra, pe la anul 963.
Pentru viata sa, plină de evlavie si cuviosie, Atanasie, ca si Petru Athonitul, este trecut în rândul Sfintilor.
Prin secolul. al X-lea, viata monahală ajunge la mare cinste. Patriarhi, arhierei, preoti, diaconi se retrag la mânăstirile Aghiorite si intră în rândurile monahilor. Lor le urmează împărati, printi si boieri, care, convinsi de nimicnicia vietii acesteia, se retrag din lumea desfătărilor, trăind în singurătatea muntelui sfânt, si ducând cu dânsii averi si odoare scumpe.
Faima despre sfintenia vietii în Sf. Munte, s-a răspândit în toată lumea. Principii tutoror popoarelor ortodoxe: Iberi, Rusi, Sârbi, Bulgari si mai ales Românii, dăruiesc averi considerabile pentru zidirea si împodobirea mânăstirilor din Sf. Munte.
Un lucru care merită să fie cercetat este si interzicerea intrării femeilor, sau femelelor în genere, în Sf. Munte. După o veche traditie, păstrată prin viu grai, se povesteste că, Plagudia, sotia împâratului Teodosie cel mare trecând cu corabia de la Roma spre Constantinopol, s-a abătut si pe la muntele Athos spre a vedea mânăstirea Vatoped zidită de către sotul său.
Primită în port de către monahii a mers până în tinda Bisericii, unde este până astăzi Icoana Maicii Domnului numită vie. Aici auzi o voce tunătoare: „Opreste-te si întoarce-te înapoi căci eu sunt împărăteasa muntelui acestuia. Pentru ce ai venit să tulburi linistea supusilor mei ? Să stiti că de azi înainte, nici o femeie nu va mai călca pământul sfânt al acestui munte".
Auzind aceste cuvinte, împărăteasa Plagudia căzută cu fata la pământ, pocăindu-se de îndrăzneala ce a avut, dărui mânăstirii odoare scumpe după care a plecat la Constantinopol.
De atunci si până azi, nici o femeie n-a mai intrat în republica monahilor a Sf. munte Athos.
Prin sec, XI-lea, Athosul îsi pierde caracterul de asezământ împărătesc, curat Bizantin. Atunci Rusii întemeiază aici mânănstirea lor Sf. Pantelimon, numită Rusicu, cu slujbă rusească de pe cărti Slavonesti, pomenite încă pe la 1143.
In curând se înfiintează si mânăstirea Sârbească Chilandarul, o frumoasă mânăstire bulgărească si un frumos schit românesc: Prodromul.
In timpul imperiului Latin, întemeiat de cruciati în anul 1204, monahii Sf. munte Athos au înscris cea mai glorioasă pagină a istoriei lor, luptând si mărturisind, în ciuda tuturor prigoanelor catolice, credinta drept măritoare de răsărit. Martiriul, mucenicia si moartea, nu i-au putut clinti de pe temeliile credintei ortodoxe.
De atunci si până azi, Sf. munte Athos a fost cheagul ortodoxiei de pretutindeni si centrul prin excelentă al monahismului ortodox. 
 

Paroh
Pr. Dr. Iosif-Cristian Radulescu
Tel: 0174-5273502
Email: pr_iosifcristian@yahoo.com
Adresa: Degerstr. 27, 40235 Düsseldorf
 facebook.com/parohiaortodoxa.dusseldorf
 iosifcristian.blogspot.de

Consiliul Parohial
Pr. Dr. Iosif-Cristian Radulescu – presedinte
Ierom. Siluan Carstea - vicepresedinte
Dan Lazar Ivan – vicepresedinte
Diacon Ovidiu Marius Cioara - consilier
Adrian Bagu – consilier
Dr. Laurentiu Benga – consilier
Dr. Laurentiu Broscaru – consilier
Gheorghe Rusu – consilier
Sergiu Voicu – consilier
Dr. Horatiu Coman – consilier

Cont Bancar
Rumänisch-Orthodoxe Kirchengem Heilige Dreifaltigkeit
Bank: Stadtsparkasse Düsseldorf
IBAN: DE82 3005 0110 1006 2533 61
BIC: DUSSDEDDXXX